miercuri, iulie 11, 2007

Ziua groazei

Pentru mine, ziua de 11.07.2007 a fost cea mai urata din viata mea.Pana pe la ora 18:00, totul a fost ok.Insa, la ora 18:00 am plecat impreuna cu ai mei si cu un prieten de familie spre Pitesti, sa ne luam noua masina.Pana aici nimic impresionant.Numai ca in timp ce rulam spre Pitesti, a inceput o furtuna, o calamitate, nu stiu cum sa o numesc.Copacii cadeau de-a lungul drumului spre Bascov(Pitesti), vantul le arcuia crengile pana spre asfalt, pietrele zburau de parca erau aruncate din cer si era o negura de nu vedeai la 2 metri in fata.Eh, in aceste conditii, tatal meu a condus 10 km dus si apoi si intors, pana la prima statie de peco unde ne-am adopostit pana a trecut furtuna.Acum mi-a mai trecut starea de soc, dar va rog sa ma credeti ca in momentul cand am ajuns acasa si am coborat din masina, picioarele mele erau tremurande precum piftia.A fost un cosmar, ceva ce daca vezi in filme si-atunci iti e frica.

P.S.: Ii multumesc lui Dumnezeu ca a avut grija de noi si ii multumesc si tatalui meu, care prin talentul sau nativ de a conduce, a salvat practic 4 vieti.

3 comentarii:

Cathy spunea...

Slava Domnului ca nu ati patit nimic. Ma bucur din suflet ca ati scapat cu bine...

Carmy spunea...

Totul e bine cand se termina cu bine :*

Katu spunea...

Doamne .. tin minte cum imi batea si mie inima cand mi-ati povestit tu si mami. Ii multumesc si eu lui Dumnezeu sa sunteti teferi :*